Sunt ca un ochi de cal, de Ana Blandiana

Ana Blandiana

Sunt ca un ochi de cal

Sunt ca un ochi de cal
Acoperit spre lume.
Să nu mă-ntrebi
Când o să-ajung la tine,
Ce arbori şi ce flori
Am întâlnit.
Eu văd numai drumul
Şi din când în când
Umbrele norilor,
Transmiţându-mi mesaje
Pe care nu le înţeleg.

ana-blandiana-sunt-ca-un-ochi-de-cal

Ana Blandiana, Orologiul fără ore

Ana Blandiana, Orologiul fără ore, Editura Humanitas, Bucureşti, 2016, 119 pag.

Ana Blandiana a revenit în atenţia cititorilor ei, în anul 2016, cu volumul de poezii Orologiul fără ore, după o perioadă în care şi-a delectat cititorii cu Cele patru anotimpuri.Proiecte de trecut despre care autoarea a spus: „Fantasticul nu e opus realului, este doar o infatisare mai plina de semnificatii a acestuia. La urma urmei, a-ti imagina inseamna a-ti aminti. Aceasta a fost concluzia de la care pornind am inceput sa scriu proza, o proza pentru care important este sa nareze nu intamplari, ci obsesii; o proza a carei autenticitate nu consta din priceperea de a copia realitatea, ci din incapatanarea de a-i da un sens.”

Toate poeziile din Orologiul fără ore au fost scrise de iubita poetă dupa vârsta de 70 de ani, iar ca o desăvârşire a autoarei, primul vers al primului poem din Orologiul fără ore sună astfel: „Scriu cu alb pe alb”. Acest „alb pe alb” ce vrea să însemne? Anulare de sine, golire de sensuri, nimic aşternut peste nimic? Dimpotrivă, pentru cine ştie însă că albul însumează toate culorile. Tot astfel şi scrisul poetei va strânge laolaltă trăiri, emoţii, afecte, materia unei cărţi care o plasează azi la mari depărtări de ceea ce era jubilaţie şi joc în poezia ei de altădată.

În Orologiul fără ore am regăsit-o pe Ana Blandina în ipostaza unui actor rătăcit pe scena unui teatru, interpretând un monolog. Găsim multe întrebări pe care şi le pune autoarea, găsim şi multe răspunsuri şi revine iar cu întrebări. În poezia „Din oglinzi” poeta convorbeşte cu sine şi preocuparea ei de prim-ordin este tocmai aceea de a nu-şi pierde identitatea spirituală, de a rămâne ea însăşi cu orice preţ: „Nu mă înlocui / Nu pune în locul meu / Altă fiinţă / Pe care s-o consideri tot eu / Şi-n zadar / S-o laşi să îmbrace cuvintele mele”

În volumul Orologiul fără ore, in cele 119 pagini, am găsit, uneori, un mesaj sarcastic sau ironic asupra vremurilor contemporane. În poezia Facebook, autoarea ne arata o alta faţă a acestui fenomen, acolo unde „Fraze si gesturi” le regasim „galopând” si întalnim „Imagini / Amestecându-şi coamele si copitele / Într-o încleştare care poate fi / Trântă sau îmbrăţişare.”

Volumul de poezii poate fi achiziţionat de aici Orologiul fără ore.

Poezia „Printre Clipe” face parte din volumul Orologiul fără ore.

printre-clipe-ana-blandiana

Despre ţara din care venim, de Ana Blandiana

Ana Blandiana

Despre ţara din care venim

Hai să vorbim

Despre ţara din care venim.

Eu vin din vară,

E o patrie fragilă

Pe care orice frunză,

Căzând, o poate stinge,

Dar cerul e atât de greu de stele

C-atârnă uneori pân’ la pământ

Şi dacă te apropii-auzi cum iarba

Gâdilă stelele râzând,

Şi florile-s atât de multe

Că te dor

Orbitele uscate ca de soare,

Şi sori rotunzi atârnă

Din fiecare pom;

De unde vin eu

Nu lipseşte decât moartea,

E-atâta fericire

C-aproape că ţi-e somn.

ana-blandiana-despre-tara-din-care-venim

Fii inţelept, de Ana Blandiana

Ana Blandiana

Fii înţelept

 

Nu te speria de gesturile mele,

Tu cel care mă vezi,

Oricât de aprigă mi-ar fi mişcarea.

Fii înţelept şi bucură-te.

Eu sunt asemenea elicei avionului,

Neputincioasă până-i poţi vedea rotirea –

Ucigător este doar locul paşnic unde

Elicea avionului se-nvârte invizibilă.

Tu teme-te numai de spaţiu-n care

Îţi pare cum că nu exist, şi plângi

Numai în vântul transparent care m-ascunde.

ana-blandiana-fii-intelept